123 Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Basarabasa, comuna Vaţa de Jos | InfoBrad.ro

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Basarabasa, comuna Vaţa de Jos

Județ — By on 30/09/2012 11:36

Cult: ortodox
Localitatea: Sat Basarabasa
Adresa: Sat Basarabasa, comuna Vata de Jos
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): Cod LMI 2004 HD-II-m-A-03244

Scurtă descriere:
Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, sat Basarabasa, comuna Vata de Jos, Cod LMI 2004 HD-II-m-A-03244, sf. de sec. XVII. 

Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439.

Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular cu absida în prelungirea navei, poligonala cu trei laturi. Bârnele masive, de stejar, sunt iscusit îmbinate în coada de rândunica, tesiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevarate aripi, tratate prin crestaturi multe si marunte ce se opresc într-un lob. O pleiada de cruci, cu bratele în forma discului solar si decor de rozete, aninata de peretele altarului, îi sporeste izul patriarhal. Turnul – clopotnita este înalt si robust, cu foisor în console, mai târziu închis cu scândura, ramânând câte doua ferestre pe fiecare latura, închise si cu obloane si flesa înalta, ascutita, învelita în prezent în tabla.

Biserica a fost renovata de câteva ori, învelitoarea acoperisului, din sita cândva, înlocuita cu tigla, cadrele originale ale usilor au fost înlociute, ferestrele acoperite cu obloane, iar, de curând pe peretele sudic, unde se afla una din intrari (cealalta pe la vest) s-a adaugat un fel de sopron larg care adaposteste mese si banci de scândura, folosite pe la parastase, pomeni si cu ocazia diferitelor sarbatori religioase.

Biserica, ridicata pe la sfârsitul secolului al XVII lea, a fost împodobita cu pictura murala, în cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII lea, perioada din care au ramas câteva icoane si usile împarâtesti atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înoit pictura murala, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certa valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M.Borsos. Programul iconografic este compus si distribuit dupa o anumita schema. În naos, pe bolta, chipurile Mariei si Is. Hs., înscrise în cerc; registrul de jos cuprinde, între compozitiile cu evanghelisti, scene din ciclul hristologic. Pictura peretilor verticali, prejudiciata de vreme, vadeste prin decorul drapat, influenta stilului rococo în formatia zugravului, influenta resimtita si la piesele de mobilier din cadrul scenelor. În altar, temele alese, pentru bolta, sunt, în genere, altele decât cele obisnuite în secolele dinainte. Daca în axul boltii apare Tatal Savaot, pe restul suprafetei sunt reprezentate: Cina cea de taina, Sf. Troita, Sf. Aron, Jertfa lui Avram si fuga în Egipt. Pe suprafata peretilor verticali îsi pastreaza locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Stefan, Laurentiu.

Pictura Tâmplei, asternuta de acelasi zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Rastignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Is. Hs. pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împaratesti sunt zugravite direct pe perete (ca la Ocisor)
În evolutia picturii, de la o epoca la alta, ansamblul de la Basarabasa constituie o opera de referinta.

BIBLIOGRAFIE:
IOANA CRISTACHE-PANAIT, „Arhitectura de lemn din judetul Hunedoara”, Ed. ARC 2000, Bucuresti, 2000, pag. 196-198.
NICU JIANU, MARCEL LAPTES, „Vechi biserici de lemn din judetul Hunedoara”, Ed. Corvin, Deva, 2004.

Daca ti-a placut acest articol click pe "Like" pentru a urmarii InfoBrad pe Facebook   Tags: , , ,

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment