123 Pesterile Muntilor Metaliferi | InfoBrad.ro

Pesterile Muntilor Metaliferi

Județ — By on 09/12/2012 14:30

Rocile carbonatice din Munţii Metaliferi, susceptibile carstificării, sunt calcarele cristaline, calcarele mezozoice şi travertinele. O categorie aperte, în care s-a format pseudocarst, sunt vulcanitele neogene, sub formă de lave şi piroclastite.

RELIEFUL CARSTIC PE CALCARE CRISTALINE (Paleozoic mediu, Cambrian superior). Aceste roci sunt cele mai vechi roci carbonatice din Munţii Metaliferi, întâlnite în două zone:

– În extremitatea nord-vestică, având extindere din Valea Sohodolului – versantul drept al Arieşului Mic, izvoarele Crişului Alb, până la Bulzeştii de Sus. Deşi acest tip de roci nu este favorabil unei intense carstificări, aici s-au format peşteri cu extindere deajuns de mare: Avenul Poieni (D= 348m, d= -163m), Peştera Urşilor de la Bulzeşti (D= 1195m, d= -68m, +5m), Avenul din Dole (D= 57m, d= -38m), Avenul Hoanca Sturului (D= 127m, d= -61), Peştera Lucia (D= 202m, d= -20m)

– În aria cristalină de la Rapolt – o bară calcaroasă orientată est-vest între Geoagiu şi Rapolt-Banpotoc. Aici sunt reprezentative: Avenul Cepturarii (D= 3057m, d= -58m), Avenul Boiului (D= 87m, d= -32m), Peştera Bisericuţa de la Cizmău (D= 143m, d= -40)
RELIEFUL CARSTIC ÎN CALCARE MEZOZOICE (Jurasic superior – Cretacic inferior). Calcarele mezozoice formează carst de masiv izolat şi de bară calcaroasă.
► Masivele izolate, după poziţia lor, pot fi:
-de creastă: Vulcan, Brădişor, Strâmba, Plotun
-de versant: Piatra Ionileştilor
-de vale: Masivul Grohot (Foto 2, 3)
Regimul hidrogeologic al masivelor calcaroase izolate determină formarea unor goluri carstice de mici dimensiuni, în general fosile şi modest concreţionate: Peştera Secuiului din Masivul Vulcan (D= 41m, d= +9m), Peştera Bisericuţa din masivul Brădişor (D= 28m, d= -8m), Peştera Ţaru Lung din Masivul Strâmba (D=60m, d=-9m), Peştera Ionileşti din Masivuzl Ionileşti (D= 386m, d= -37m, +22m), peştera Grohotele (D= 149m, d= -15m), Peştera Hodobana (D= 148m, d= -24m), amandouă în masivul Grohot.

► Barele calcaroase sunt reprezentate de aliniamente calcaroase: Pleaşa Moşului-Pleaşa Ardeului (10km), Băiţa – Feredeu (4km), Pleaşa Mare-Pleaşa Mica-Piatra Sâncoiaşului (3km). Râurile au tăiat aici sectoare adânci de vale: cheile Ardeului, Glodului, Cibului, Bâcâiei, Madei, Crăciuneşti.
Endocarstul barelor calcaroase este reprezentat de peşteri de versant corelate cu diferite etape de evoluţie ale văii: Peştera Copta Sârbilor (D=51m, d=+12m) în Cheile Ardeului, Peştera cu trei Guri (D=162m, d=-2m, +16m) în Cheile Cibului, Avenul gaura Mare Fară Fund (D=232m, d=-28m, +2m) în Cheile Glodului, Peştera Balogu (D=118m, d=+18m) şi Peştera Zidu de Jos (D=110m, d=+8m) în Cheile Crăciuneşti.

RELIEFUL CARSTIC PE TRAVERTINE
Cele mai tinere roci carbonatice sunt travertinele sau tufurile calcaroase. Zonele de descărcare carbonatică le întalnim pe bordurile vrsanţilor calcaroşi din nordul Platoului Poieni, respectiv aliniamentul Cascada Vidra – Izbucul Lertii – Uşa Bontii şi bordura sudică a masivului cristalin de Rapolt, respectiv zona Geoagiu – Bobâlna – Rapolţel.
Endocarstul travertinelor este caracterizat de prezenţa peşterilor primare, goluri carstice rămase din timpul consolidării depozitului carbnaonatic. Astfel este Peştera Nr. 1 de la Cascada Vidra (D=9m) sau cavităţile de mici dimensiuni de la Bobâlna.
PSEUDOCARSTUL
Relieful pseudocarstic este de vârstă neodenă, format în piroclastite, lave şi brecii andetitice, produse ale vulcanilor neogeni. Cavităţile formate în aceste roci sunt rezultatul mişcărilor tectonice şi a dezechilibrelor gravitaţionale. Astfel de fenomene întâlnim în comuna Bucureşci – Peştera de la Vizuini, la Bloju – Peştera de la Atelierul lui Ioţu şi pe cursul superior al Văii Căraciului (Peştera din Brecie)
sursă:  Speo-csm
bibliografie: Traian Bosdoc
Daca ti-a placut acest articol click pe "Like" pentru a urmarii InfoBrad pe Facebook   Tags: , ,

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment